Cu gust pregnant și proprietăți terapeutice, izvoarele au fost o comoară a orașului în secolul XIX, cunoscută și în interbelic și uitată în goana urbanizării. Oamenii veneau aici să-și umple sticlele, iar medicii recomandau cura internă de apă „Văcăreșci” pentru afecțiuni digestive și nervoase.

🏛️ În 1872 s-a inaugurat Fântâna Domnița Maria, într-o atmosferă festivă, iar zona era considerată un echivalent bucureștean al celebrelor băi de la Spa (Belgia), pentru care Primăria împreună cu proprietarii de omnibuze și hotelurile capitalei organizau trasee speciale, iar primul tramvai cu cai, cu imperiale a luat calea spre fontana de ape minerale feruginoase de la Văcăreşti. 

Consiliul Comunal a decis să pună spre folosul public bogăţia de ape minerale de pe Calea Văcăreştilor, cu atât mai mult cu cât, erau de mare folosinţă la vindecarea unor boli. În cursul anului 1872, apele care ţâşneau din trei izvoare diferite au fost captate într-un singur puţ numit „Fântâna domniţa Maria”. În vecinătatea fântânii, peste Dâmboviţa, a fost amenajată o hală de către primărie, pentru vizitatorii care se puteau adăposti şi feri de ploaie sau soare. Zona a cunoscut rapid o amenajare spectaculoasă. Persoane particulare precum Nicolae Gussi(proto-medic al Valahiei) şi Petre Grădişteanu(avocat) şi-au amenajat propriile grădini aflate în vecinătate pentru a le pune cu multă bunăvoinţă, la dispoziţia publicului. Nu foarte departe se aflau Dealul Filaretului(încă neamenajat în Parcul Carol I), Dealul Piscului şi Dealul Văcăreştilor, care erau parcurse pentru recreere de posesorii de trăsuri. Pădurile, grădinile şi viile acopereau o mare parte din aceste platouri. Până către finalul secolului al XIX-lea, bucureştenii veneau la apele minerale de la Văcăreşti, „mai ales dumincile şi de sărbători”, când doamnele se adunau pentru a flirta cu tinerii de bon ton „dar moda era ca fiecare să poarte în mână o ceşcuţă plină cu apă şi să se plimbe, de colo până colo, căci aşa era prescripţia medicală”(Constantin Bacalbaşa). 

Pentru a asigura şi transportul „malazilor”, primăria invită pe proprietarii de omnibuze să pună aceste vehicule la dispoziţia publicului. Din această adresă aflăm că diligenţele existente atunci în Capitală aparţineau hotelurilor : Concordia, de Orient, Fieschi şi Patria. O altă diligenţă era la Pescari, în Calea Vergului. Tuturor acestor diligenţe, primăria le fixează ca staţii de plecare spre Văcăreşti : Piaţa Teatrului, Piaţa Visteriei, Zlătari, George Nou şi biserica Sf. Ştefan. Dintr-o altă adresă a primăriei, mai aflăm un fapt nou pentru istoria transporturilor în comun din Bucureşti, şi anume, că, în 1872 exista „un drum de fier american”, denumire dată atunci primului tramvai cu cai, cu imperiale, al cărui concesionar era un anume Slade. Primăria invita pe concesionar să pună în lucrare, chiar în anul acela, şi „Calea spre fontana de ape minerale feruginoase de la Văcăreşti, căci va fi atît în profitul Dv. cît şi al Capitalei”.  O bună afacere i-a fost rezervată şi lui C. Porumbaru, fabricantul de sifoane din acel timp, care lua apă gratuit de la fontană, pentru a o face gazoasă, vînzînd-o cu 0,50 lei „butellia”. 

Astăzi, izvoarele nu se mai văd, dar memoria lor poate fi reactivată.

 📍 Vino la Debarcaderul Timpuri Noi. Aici, apele minerale odinioară aduceau sănătate — azi, pot aduce conștientizare și reconectare cu orașul.

📚 Surse pentru cei curioși:

1. B365.ro – „Comoara pierdută a Bucureștiului”
   👉 https://b365.ro/comoara-pierduta-a-bucurestiului-apele-minerale-de-pe-calea-vacaresti-137219/
   

2. Bucureștii Vechi și Noi – „Apele minerale de la Văcărești”
   👉 https://bucurestiivechisinoi.ro/2009/11/apele-minerale-de-la-vacaresti/

3. Berceni de Poveste – „Stațiunea balneară de la Văcărești”
   👉 https://bercenidepoveste.ro/statiunea-balneara-de-la-vacaresti-locul-unde-tinerii-bucuresteni-flirtau-prin-tufisuri-iar-babele-uracioase-isi-incalzeau-inimioara/

4. Doctorul Zilei – „Apele minerale de la Văcărești, comoara uitată a Bucureștiului”
   👉 https://www.doctorulzilei.ro/statiunea-balneara-de-pe-calea-vacaresti-comoara-uitata-a-bucurestiului-apele-minerale-de-aici-erau-mai-bogate-in-bicarbonat-de-fier-decat-cele-din-occident-renumite-si-foarte-cautate-de-oamenii-bo/